Migdalul este rudă apropiată cu piersicul și seamănă cu el la frunze și la flori, dar fructul lui este o drupă cu pulpă subțire, care crapă la coacere și lasă sâmburele: migdala. Iubește verile lungi, calde și uscate și solurile ușoare, calcaroase, și rezistă bine la secetă.
Problema migdalului în România nu este gerul de iarnă, ci înflorirea foarte timpurie, adesea la începutul lui martie, înaintea caisului. Brumele de primăvară distrug des florile, așa că rodul e nesigur în afara zonelor celor mai calde. Ca pom ornamental, înflorit în alb-roz pe ramuri goale, merită plantat oricum.
Unde crește în România
Merge cel mai bine în Dobrogea, mai ales pe litoral și în sudul ei, în Câmpia Română și în sudul Olteniei, pe pante însorite, și în Banat, până la circa 300–400 m. În Moldova, în Transilvania și în depresiunile montane rodește foarte rar din cauza brumelor de primăvară, iar gerurile de sub -20°C pot afecta lemnul. Nu suportă solurile grele, reci și umede: acolo face gomoză și se usucă.
✓ câmpie, sud✓ câmpie, vest✓ Dobrogea✕ Moldova✕ Transilvania, deal✕ deal✕ depresiuni reci✕ munte✕ munte înalt
Cum se plantează
- Plantează primăvara, în martie–aprilie, sau toamna devreme, în octombrie, în zonele calde.
- Alege locul cel mai însorit și mai ridicat, ferit de vânturile reci și de fundurile de vale în care stă bruma.
- Sapă o groapă de 60–70 cm lățime și 60 cm adâncime; pe sol greu pune la fund pietriș pentru drenaj și plantează pe o movilă ușor înălțată.
- Pune pomul cu altoiul deasupra solului, udă cu 15 l de apă și scurtează tulpina la 60–80 cm.
Îngrijire
- Taie vara sau imediat după înflorire, nu în plină iarnă; rărește coroana ca să intre lumina și aerul.
- Stropește la sfârșitul iernii împotriva bășicării frunzelor, boala pe care o are și piersicul, și după înflorire împotriva monilioziei.
- Udă pomii tineri pe secetă; pomii maturi au rădăcini adânci și au nevoie de apă doar în verile foarte secetoase.
- Culege migdalele când pulpa verde crapă și se desprinde; usucă-le câteva zile la soare și păstrează-le în coajă, la loc uscat.
Soiuri și forme
În România nu există o tradiție mare de cultură, așa că se plantează mai ales soiuri străine cu înflorire târzie: Ferragnès și Ferraduel (se polenizează reciproc), Lauranne și Tuono (autofertile, bune pentru un singur pom) și Texas. Majoritatea celorlalte soiuri au nevoie de un al doilea migdal de alt soi pentru polenizare. Atenție: migdalele amare, de la pomi din sâmbure sau din soiuri amare, conțin amigdalină, care eliberează cianură; nu se mănâncă crude.
Întrebări frecvente
Când se plantează migdalul?
Primăvara, în martie–aprilie, sau toamna devreme, în octombrie, doar în zonele cu ierni blânde.
În câți ani face migdale migdalul?
Un migdal altoit începe să rodească în 3–4 ani de la plantare și ajunge la rod plin în 6–8 ani.
Crește migdalul în Transilvania sau în Moldova?
Crește, dar rodește rar, pentru că înflorește în martie și florile sunt prinse de brumă. Acolo îl poți planta ca pom ornamental, lângă un zid orientat spre sud.
Are nevoie migdalul de polenizator?
Majoritatea soiurilor da. Fac excepție soiurile autofertile, ca Lauranne și Tuono, care rodesc și singure.
Informațiile sunt orientative. Pentru o livadă sau o plantare mare, cere sfatul unei pepiniere sau al unui inginer horticol din zona ta.