Salcâmul (Robinia pseudoacacia) a fost adus din America de Nord și s-a răspândit în România din secolul al XIX-lea, mai ales pentru fixarea nisipurilor și a terenurilor erodate. Astăzi țara noastră are unele dintre cele mai mari suprafețe de salcâm din Europa, în special pe nisipurile din sudul Olteniei și din nord-vest (zona Carei – Valea lui Mihai). Crește repede, fixează azotul din aer și se descurcă pe soluri sărace și uscate unde alți arbori nu rezistă.
Are și avantaje mari: mierea de salcâm este cea mai căutată miere din țară, iar lemnul, foarte tare și greu putrescibil, e bun pentru pari, stâlpi și foc. Dar salcâmul este o specie invazivă: dă lăstari din rădăcini la mulți metri distanță, ocupă pajiștile și pădurile naturale și e greu de scos odată instalat. Scoarța, frunzele și semințele sunt toxice; doar florile se consumă.
Unde crește în România
Crește bine în Câmpia Română și Câmpia Olteniei, în Câmpia de Vest, în Dobrogea, în Moldova și în dealurile joase din Subcarpați, până pe la 500–600 m, pe soluri nisipoase, afânate și sărace. Nu-i plac solurile grele, argiloase și cu apă stagnantă, iar în depresiunile montane și la munte lăstarii tineri degeră și crește slab. Nu-l planta lângă arii protejate, pajiști naturale, pădurea naturală sau terenurile vecinilor: lăstarii din rădăcini trec ușor de gard. Pe teren forestier plantarea și tăierea se fac după regulile silvice, cu autorizare.
✓ câmpie, sud✓ câmpie, vest✓ Dobrogea✓ Moldova✕ Transilvania, deal✓ deal✕ depresiuni reci✕ munte✕ munte înalt
Cum se plantează
- Plantează primăvara, în martie–aprilie, sau toamna, în octombrie–noiembrie, puieți de 1 an.
- Pentru plantații de lemn sau perdele de protecție pune puieții la 1,5–2 m pe rând și 2–3 m între rânduri; ca arbore izolat lasă 6 m în jur.
- Sapă gropi de 40 x 40 cm, fără îngrășământ; salcâmul își face singur azotul.
- Dacă îl plantezi lângă grădină, îngroapă vertical o barieră de rădăcini (folie groasă de 60–80 cm) sau păstrează o fâșie cosită regulat în jurul lui.
Îngrijire
- Udă doar în prima vară, la secetă mare; după aceea nu mai are nevoie de apă.
- Taie sau cosește în fiecare an lăstarii care apar din rădăcini, cât sunt mici.
- Poartă mănuși la tăiere: ramurile tinere au spini puternici.
- Dacă tai un salcâm, cioata dă zeci de lăstari noi; pentru eliminare definitivă e nevoie de tăieri repetate ani la rând sau de scoaterea cioatei cu rădăcini cu tot.
Soiuri și forme
Pentru grădini se folosesc forme fără spini și fără lăstari puternici: salcâmul globulos (Robinia pseudoacacia 'Umbraculifera'), cu coroană rotundă, care rareori înflorește, și 'Frisia', cu frunze galben-aurii. În silvicultură se folosesc populații selecționate cu trunchi drept. Ca arbore melifer neinvaziv, poți alege teiul; ca arbore pentru teren uscat, cerul sau jugastrul.
Întrebări frecvente
Când înflorește salcâmul?
La sfârșitul lui aprilie și în mai, timp de 10–14 zile, în funcție de zonă. E principalul cules de primăvară pentru stupari.
Este salcâmul invaziv?
Da. Se răspândește prin lăstari din rădăcini și prin semințe, ocupă pajiștile și pădurile naturale și modifică solul. Nu-l planta lângă arii protejate sau pe terenuri unde nu poți ține lăstarii sub control.
La ce distanță de casă se plantează un salcâm?
La cel puțin 15 m de casă și de grădina de legume, iar față de vecini păstrează o fâșie pe care o poți cosi, ca să oprești lăstarii.
Cât crește salcâmul pe an?
În tinerețe 1–1,5 m pe an. Lăstarii din cioată pot crește chiar 2 m în primul an.
Informațiile sunt orientative. Pentru o livadă sau o plantare mare, cere sfatul unei pepiniere sau al unui inginer horticol din zona ta.