Carpenul (Carpinus betulus) este un arbore de talie mijlocie, frecvent în pădurile de deal din România, unde crește împreună cu stejarul, gorunul și fagul. Are trunchiul cenușiu, cu nervuri ca niște mușchi încordați, frunze ovale cu marginea dublu zimțată și fructe mici cu o aripioară în trei lobi.
În grădină este folosit mai ales pentru garduri vii: suportă foarte bine tăierile, se îndesește de jos și ține frunzele uscate pe ramuri o bună parte din iarnă. Lăsat liber, devine un arbore de umbră de 15–20 m. Lemnul este foarte dur și greu și e unul dintre cele mai bune lemne de foc din țară.
Unde crește în România
Crește bine în dealurile din Subcarpați și Podișul Getic, în Podișul Transilvaniei, în Câmpia de Vest, în Moldova pe soluri mai profunde și în depresiunile montane, până pe la 1000 m; e mai rezistent la ger decât fagul. În Câmpia Română și în Dobrogea verile secetoase îl usucă dacă nu e udat; acolo, pentru gard viu, merge mai bine jugastrul sau cărpinița. Nu suportă solurile cu apă stagnantă și nici nisipurile foarte uscate. În pădure se aplică regulile silvice; tăierea arborilor de pe teren forestier se face cu autorizare.
✕ câmpie, sud✓ câmpie, vest✕ Dobrogea✓ Moldova✓ Transilvania, deal✓ deal✓ depresiuni reci✕ munte✕ munte înalt
Cum se plantează
- Plantează primăvara, în martie–aprilie, sau toamna, în octombrie–noiembrie.
- Pentru gard viu folosește puieți de 60–120 cm, câte 3–4 pe metru (la 25–35 cm), pe un rând, sau 5 pe metru în două rânduri decalate.
- Sapă un șanț de 40 cm adâncime și lățime, amestecă pământul cu compost, așază puieții, umple și udă câte 5–10 l pe plantă.
- Imediat după plantare scurtează vârfurile cu o treime, ca gardul să se ramifice de la bază.
- Ca arbore solitar lasă-i 6–8 m de jur împrejur.
Îngrijire
- Udă gardul viu în primii doi ani, la secetă, o dată pe săptămână.
- Tunde gardul de 1–2 ori pe an: la sfârșitul lui iunie și, dacă vrei formă foarte netă, la sfârșitul lui august.
- Ține gardul mai lat la bază decât la vârf, ca lumina să ajungă și la ramurile de jos.
- Dă o dată pe an, primăvara, compost sau un îngrășământ echilibrat pe rândul de gard viu.
Soiuri și forme
Pentru parcuri și alei se plantează forma columnară Carpinus betulus 'Fastigiata', care rămâne îngustă în tinerețe. Specii asemănătoare din România: cărpinița (Carpinus orientalis), mai mică, rezistentă la secetă, în sud-vest și în Dobrogea; fagul (Fagus sylvatica), folosit tot pentru garduri vii, dar mai pretențios la umiditate.
Întrebări frecvente
La ce distanță se plantează carpenul pentru gard viu?
La 25–35 cm între plante pe un rând, adică 3–4 plante pe metru. În două rânduri decalate pui 5 plante pe metru.
Când se tunde gardul viu de carpen?
La sfârșitul lui iunie, după prima creștere, și eventual încă o dată la sfârșitul lui august. Evită tăierile în plină secetă.
Cât crește carpenul pe an?
Între 30 și 50 cm pe an. Un gard viu ajunge la 1,5–2 m în 4–5 ani.
E bun lemnul de carpen de foc?
Da, e foarte dur și are putere calorică mare, arde lent și face jar mult. Se usucă 1–2 ani înainte de folosire.
Informațiile sunt orientative. Pentru o livadă sau o plantare mare, cere sfatul unei pepiniere sau al unui inginer horticol din zona ta.